Nu stiu cum a venit azi vorba dar azi, in timpul pauzei de pranz, mi-am adus aminte cu placere de un loc special din Vama Veche unde am mancat poate cea mai buna fasole din viata mea. Poate ca exagerez un pic dar pot sa zic ca si acum am in minte cele trei cazane care tronau in curtea lu’ Shoni, vazute in timp ce asteptam sa se elibereze o banca.
Se intampla acum un an, in concediul petrecut alaturi de Ala Micu’. Odata intrati in batatura aia (chiar asa arata) nu ne-a pasat ce scria prin meniu, mintea ne era la acel ceva ce clocotea in oalele alea asa ca am mancat cu totiiciorba de fasole cu ciolan afumat la felul unu si iahnie de fasole cu carnaciori la felul doi. La desert am mancat ceva, dar fara fasole. Nu imi aduc aminte sa fi avut reactii adverse dupa marele dezmat, presupun ca fasolea a fost bine fiarta. Chiar daca meniul se prezenta sub forma unui caiet scris de mana si sarea era in cutii de inghetata, nimic din acestea nu deranja faptul ca mancarea era delicioasa.
Deci daca vreodata ajungeti prin Vama, nu il ocoliti pe Soni (Shoni, cum ii zice lumea). 😉 Stiu ca o sa va ploua un pic in gura dar n-ai ce-i face, trebe’ sa vedeti si poze, ca sa ma credeti. 😉
» Read the rest of the entry..
