Or fi venit strainii cu multinationalele, insa in ele lucreaza romani

O chestie de care sunt absolut convins in momentul de fata: degeaba exista la noi Microsoft, Siemens, IBM, Orange, Vodafone – firme cu prestanta mondiala si de real succes. Degeaba ne bucuram ca o sa lucram in astfel de firme. Atat timp cat seful sau colegul de birou este roman, o sa ne izbim de aceleasi probleme pe care le-am avea intr-o multinationala pur romaneasca.

Am prieteni care lucreaza la Siemens si Microsoft de la care am auzit acelasi lucru: ” Nu poti mah mai mult, nu poti sa urci mai sus…ca vin toti pilosii si iti iau fata. N-ai cum frate, e plin de romani si de obiceiurile lor proaste. Unul dintre obiceiuri ar fi ura fata de seamanul tau.”

Mai jos avem povestea Danielei care a lucrat timp de 9 ani la Orange Romania, timp in care si-a distrus sanatatea, nervii si poate, viitorul.

Am lucrat 9 ani la Orange. Cand m-am angajat aveam 20 de ani, apucasem ceva din sistemul comunist si inca nu stiam ce e cu “democratia”…nu se stie nici acum. Mi s-a oferit “ocazia” sa lucrez part time la MobilRom (pe vremea aceea, adica in 1997), la Serviciul Clienti, unde castigam f bine. Un salariu de part time depasea cu mult un salariu de director bugetar. Deci….il “apucasem pe Dumnezeu de picior”, cum bine a zis cineva mai sus. Toata lumea era fericita. Ai mei … ca fata lor lucra la Dialog, eu ca imi cautasem de munca pana atunci si gasisem niste oferte deloc atragatoare, studenta fiind si fara experienta de munca. Ce frumos sunau cuvintele trainer-ilor de la Dialog, ce familie mare si fericita eram, ce viitor minunat ne astepta, etc. Sunt de acord cu cine a spus mai anterior ca noi suntem de vina, insa eu aveam 20 de ani, eram tanara, increzatoare, nu existau precedente nefericite in cazul multinationalelor. Nu se stia de radiatiile provocate de antenele si telefoanele lor.
Am lucrat 1 an jumate part time, iar in restul timpului mergeam la facultate. Bineinteles ca nu aveam carte de munca, doar un contract de colaborare. Era foarte greu pe vremea aceea sa treci pe full time; era nevoie de multa munca si de pile eventual…de fapt ti se inducea ideea ca e minunat sa lucrezi full time, ca asta e scopul tau in viata si erai provocat si maipulat sa ajungi la acel “nivel”. Impinsa de la spate si de ai mei, am trecut pe full time. Lucram 8 ore pe zi, o ora (nu din cele 8) aveam pauza de masa, iar pe parcursul celor 8 ore aveam 3 pauze de 10 minute. In rest raspundeam in continuu la telefoanele clientilor, majoritatea f stresante, carora trebuia sa le vorbim extrem politicos, chiar daca eram injurati.

In mod normal, dupa cum ni se spunea si la interviu, in Help Line nu se statea mai mult de 1 an (pe full time), pt ca era prea stresant, insa nu era o regula. Treceau la alte departamente sau “avansau” numai cei cu pile, cei care ii lingusisera mai bine pe sefi, etc. Eu nu sunt genul sa lingusesc pe cineva ca sa ma aprecieze, ci astept sa faca acest lucru in functie de munca mea. Si am tot asteptat…din pacate. Serviciul devenise o mare povara, ajunsesem la un nivel de stres cu mult peste normal, fumam tot mai mult, la facultate nu mai aveam timp si energie ca sa mai merg. Aici consider ca am gresit. Trebuia sa ma opresc si sa imi dau seama ce se intampla, dar eram sanatoasa, nu stiam ca stresul te poate imbolnavi.
In al 3-lea an, adica in 2000, m-am imbolnavit brusc. Am facut 2 atacuri de panica, dupa care am slabit 7 kg intr-o saptamana, ma simteam oribil….atunci am crezut ca mor. Mi-am facut niste analize si mi s-au descoperit noduli la tiroida, care imi provocau hipertiroidie. A fot cea mai cumplita perioada din viata mea. A trebuit sa-mi iau concediu cateva luni ca sa ma stabilizez cat de cat, insa mi-a fost imposibil sa mai iau vreun apel de la clienti. De cate ori incercam sa vorbesc la telefon ma apuca tremuratul si mi se facea rau.
Incepuse perioada evaluarilor si mi-a venit si mie randul. Desi rezultatele mele erau bune, pentru ca “m-am imbolnavit si am lipsit de la serviciu” mi s-a dat “necalificat” (dupa ce avusesem rezultate de “bun” sau “foarte bun” atunci cand eram buna de munca)….era cel mai prost rezultat pe care il putea obtine cineva la evaluare. Am fost socata pe moment, nu am putut sa reactionez. Abia dupa cateva zile m-am adunat, am analizat raportul si mi-am facut curaj sa merg la managerul de departament ca sa mi se dea o explicatie. Pentru ca nu a avut argumente legale, decat lipsa mea pe o perioada de vreo 3 luni din cauze medicale, a fost nevoita sefa sa ma treaca la “satisfacator”, ceea ce insemna ca pericolul de a fi concediat era mai mic. Ca sa vedeti cum e in multinationale…cand esti cu un picior in groapa, ti se mai da un sut in fund, poate cazi de tot.
Ulterior am fost mutata la alt departament, insa starea mea nu s-a ameliorat si a trebuit sa ma operez. Mi-a fost extirpata toata tiroida, pt ca era plina de noduli.
Nu mai povestesc tot ce am suportat din cauza sefilor care incercau sa ma faca sa plec de bunavoie. Dupa 2 ani in care am suportat hartuieli, acuze, comportamente abuzive si total neprofesionale, m-am decis sa plec din firma, nu inainte de a-i trimite directorului general (CEO) o scrisoare in care i-am povestit ce am patit eu in minunata firma pe care o conduce. Si am patit-o din cauza romanilor, nu a strainilor. Or fi venit strainii cu multinationalele, insa in ele lucreaza romani. Bineinteles ca nu a acordat atentie cazului meu, a predat situatia celor de la Resurse Umane, care numai “umane” nu sunt.
I-as da si acum in judecata daca starea de sanatate mi-ar permite. Sigur nu ar mai trebui sa muncesc toata viata.
Sunt convinsa ca nu sunt singura “patita”, dar sper macar sa fiu un exemplu pt cei ce hotarasc sa se angajeze in astfel de firme.
Sanatatea nu are pret. Eu am aflat prea tarziu.

bullets

18 Comments

  1. Fata asta a stat 9 ani la aceeasi firma!!! Si in ce departament: call-center. Eu sunt sigura ca era un salariu decent, dar ma indoiesc ca oamenii din call-centerele Orange primesc un salariu atat de mare incat sa nu gaseasca o oferta similara in alte companii.
    Nu stiu cat mai sunt de vina multinationalele “sclavagiste”; bineinteles ca ele cauta sclavi. Daca accepti acest tratament, atunci e problema ta si bucuria HRului. Din pacate, sunt multi tineri care prefera comoditatea unui salariu lejer, care isi cultiva inca de pe bancile facultatii un cult al badge-ului si care vad ca o casca intr-o ureche la Orange ii face CEO in ochii mamicii si a vecinilor din cine stie ce satuc uitat de lume si prefera sa nu isi managerieze singuri cariera, asteptand ani in sir feedback si promovari de la seful de departament sau de la HR.

  2. da… cam naspa povestea… dar exprima realitatea, peste tot pe unde mergi te iau la suturi de parca esti ultimul sclav.

  3. Ce simplu cad romanii în pacatul generalizarii. Mai ales aia carora nu le-a calcat vreodata piciorul într-o multi-nationala.

  4. Apropo, cum se face mai fulgerica, ca povestea Danei apare si pe Urban News pe 24 august? Unde nea ala zice ca tipa s-ar fi adresat Asistentei pt Consumatori? Nu-i frumos sa nu citezi sursa, parerea mea!

  5. stash, am cautat si da..de acolo e. Eu primisem un mail. Mersi. 😉

  6. Cred ca depinde de caz oameni buni. Daca esti prost si muncesti de rupi fara sa te zbati pentru tine, fara sa dai din aripi este normal ca nu te baga nimeni in seama. Vorbesc aici de mariri si promovari. Nimeni nu iti indeasa bani pe gat decat daca ceri….

  7. Am un singur comentariu.
    Un prieten din Cluj are o vorba: “In viata nu o sa primesti niciodata ceea ce meriti, o sa primesti totdeauna ce negociezi”

  8. E cam bullshit. Eu lucrez la Orange de ceva timp. Nu sunt la Help; nu are importanta in ce departament lucrez, dar nu are treaba cu HR.

    Deci tu Dana, un angajat pe pozitia pe care ai fost tu are un salariu de aproximativ 1500 lei. Putin mai mic sau mai mare in functie de vechime si alte mici chestii.
    Presupunand ca este adevarat ce ai spus, nu consider ca 1500 lei este un salariu asa mare incat sa stai 9 ani, deci 9 ANI, pe acel post.

    In conditiile astea consider ca tu esti cea vinovata. Nu scuz nici oamenii din companie pe care ii stiu bine, dar puteai gasi foarte usor un alt job cu un salariu chiar mai bun.

  9. Nu e nici pe departe asa… Sa vezi cati de Daniela sunt la mine pe etaj… 10 ore pe zi, nervi terminati… 99% din munca e copy/paste… Da… Nasol, dar trebuie sa fie si din astia 😉

  10. nu e ridicola asa se intampla, problema e ca nu ai inteles nimic.
    eu cred ca implicatiile sunt mai adanci decat ceea ce e scris aci strict.
    cine are ochi de citit bine, cine are moara de macinat bine, ci nu nu are decat .
    e un adevar cunoscut nu de azi de ieri… da nah… hai sa ne plangem ca altfel nu suntem cine suntem.

  11. Desi un pic pe langa…nu prea inteleg de unde cei 9 ani…ca adunati nu fac 9, fac vreo 5jumate-6

  12. @enzo: am inteles ce se intampla… este vorba de ea si de incapacitatea ei de a se adapta. daca nu merge, move over it… o firma este o afacere, nu “casa de ajutor reciproc a pensionarilor”, daca nu iti convine cum se desfasoara lucrurile, ia-ti bagajul si taie-o. in primul rand nu are rost sa muncesti ca prostul sperand la mai bine… ideea e sa muncesti cu scop si cu cap, nu doar sa muncesti, altfel devii masa de manevra si cantitate neglijabila. e la fel cu angajata de la Ernst & “Die” Young… firma nu are nici o vina, era singura in masura sa aleaga.

    ps. da, lucrez intr-o multinationala. cand nu o sa imi mai convina am sa plec.

  13. Acelasi stil il gasiti si la SC.RDS&RCS daca va angajati.Eu nu m-as mai intoarce nici pe un sal de 50 de mil.Vb fffffffoarte serios.
    A fost 1 an si jumatate de groaza, am stat numai pentru salariu

  14. Excesele nus bune nu conteaza despre ce e vb

    Cad despre joburi in ro e trist ca lucrezi intre cu si pentru romani asa ca rar gasesti locuri in care se lucreaza in still occidental chiar si in firme de IT cares mai deschise in general dar asta e

    Saraca fata sia facut-o cu mana ei cum toti ne-o facem cu mana noastra …

  15. Totul pleaca de la stat pt ca statul ADIK STATUL ROMAN de kkt nu da doi bani pe cetatenii lui. Plateste parlamentarii sa doarma in parlament si noi tinerii muncim pe branci in multinationale. Acu nu zic genu eu sunt mai al dreacu si nu prea ma las asa calcat in picioare sau sa-mi distrug santatea da daca romanul se resemneaza ca=n Miorita ce sa-i faci… in alta tara ar fi trebuit sa iesim in strada sa ardem multinationalele si firmele romanesti(in care apropo esti exploatat si mai urat si mai rau nici macar nu esti platit)ticaloase sa cerem o protectie sociala a muncii mai ridicata salarii mai mari impuse procentual ca parte din cele din occident etc. Nationalismul economic si protectionismul e solutia in cazul asta numa noi romanii ne vindem pe 2 lei!!! Si in p… mea daca ati muncit atat in multinationale nu va duce capul sa incepeti o afacere eu unul produc bani si fara sa fiu angajat si vb aia romanul e inventiv doar ca unii se multumesc sa fie sclavi si sa-si futa nervii pe un salariu de kkt cand ar putea sa faca aceeasi bani de-acasa fara impozite fara sefi…daca ar gandi diferit!

Comenteaza: