
Oameni buni, tocmai am vazut o reclama stupida – dintr-un anumit punct de vedere. Era o conversatie gen: “Noi nu mancam McChicken pentru ca la McDonalds a aparut acum (si aici era numele unui nou produs)”.
Si uite asa, mi-am adus aminte de prima mea incursiune pe anul acesta (si jur ca ultima din viata) la McDonald’s. Oameni buni, mancare mai plina de E-uri ca la astia nu am vazut sau gustat pe nicaieri prin Brasov in ultimul timp. Hai ca faza cu cartofii prajiti congelati se cam aplica pe la orice restaurant. Rar iti serveste cineva cartofi proaspeti pentru ca nu prea convine niciunui patron sa angajeze om care sa curete toata ziua la cartofi. Si omul ala trebuie deci platit deci automat si costul portiei creste. Insa cand vine vorba si despre ce pui langa cartofi deja e altceva.
Asadeci, terminand cu paranteza, ziceam de McDonald’s. Mi-am luat un McChicken pe care, sincer, il credeam exact ca in poza afisata deasupra dragalusului lucrator zambitor ce tocmai m-a servit. Infect domne’! Nu lucratorul, ci sandwichu’!. Intr-adevar, am dat la o parte hartia cu care era invelit si mi s-a dezvelit o chifla intepenita peste care era ceva verde (verdeata se vroia?), ceva colorat parca cu pixul. Bun, m-am incumetat sa trag o privire la ce se scurge dintr-insul. Arata groaznic insa avea si carne. Am aflat in scurt timp ca gustul minunatului sandwish nu se incadra deloc in standardele mele asa ca l-am abandonat pe tava si am preferat sa ma uit pe pereti pana isi termina masa colegul.
» Read the rest of the entry..