Mailul trimis de Raluca Stroescu, cel din 05 Aprilie 2006 – despre care vorbesc toate ziarele si televiziunile – a ajuns si la mine. Mailul cu pricina s-a transformat, pe parcurs, intr-un mesaj de solidaritate (recomand scroll pana la sfarsitul postului si parcurgerea intregului post de jos in sus).
—– Original Message —–
From: Cristina
To: xxx
Sent: Wednesday, April 25, 2007 2:42 PM
Subject: In memoriam Raluca Stroescu… fata care a murit din cauza surmenarii la munca
Dragii mei colegi sau prieteni,Toata ziua am trait-o sub imperiul acestei vesti: un om a murit, la 32 de ani, de epuizare… Amaraciune, neputinta, culpabilitate, furie: toate acestea mi se amesteca in suflet si ma duc cu gandul ca trebuie sa facem ceva… Macar un gest de solidaritate cat de mic cu Raluca:
– un moment de reculegere de cateva minute, sa zicem joi la ora 11:00;
sau
– o plecare masiva intr-o zi la ora 16.00 de la birou;
Sincer cred ca acest om ar merita sa fie insotit la inmormantare sa mii de tineri care, la fel ca si ea, trec prin diferite faze ale oboselii, surmenarii, uitarii de sine…
Sau macar o poza cu ea, pe fiecare birou, intr-o zi…
Nu cred ca de vina este numai Ernst&Young sau CMU sau orice alta multinationala … De vina suntem si noi, pentru ca facem posibila aceasta stare de fapt.
DUMNEZEU S-O ODIHNEASCA IN PACE!
____________________
Dan Petre
From: POPA Razvan-Eugen [mailto:xxxx]
Sent: Tuesday, April 24, 2007 12:49 PM
Subject: de reflectat…fara alte comentarii
Cu Raluca am fost coleg in Mobifon. O fata foarte desteapta si muncitoare.
Alte comentarii sunt de prisos.
Razvan
From: Nicolae Irina [mailto:xxxx]
Sent: 24 April 2007 10:04
To: xxxx
Subject: FW: Sa nu mai spuna careva ca munca n-a omorat pe nimeni….
Incredibil!!!!!
O fosta colega de-a Florentinei Popescu, de la Ernst & Young a murit, la 32 de ani, de….. prea multa surmenare!!!!!
Nu e o gluma, e foarte trist…nu dormea nopti intregi, avea 32 de ani, evident ca era singura (nu stiu cine ar fi acceptat sa traiasca alaturi de o persoana absenta tot timpul)…
Vineri seara I s-a facut rau, colegii au dus-o la spital, de unde au luat-o si au lasat-o la ea acasa.
Sambata au sunat-o toata ziua, dar au crezut ca se odihneste…
Duminica s-au dus peste ea, au spart usa si au gasit-o moarta…era asa probabil de vineri noaptea…
—–Original Message—–
From: Florentina Popescu [mailto:xxxx]
Sent: Tuesday, April 24, 2007 9:38 AM
To: Nicolae Irina
Subject: Sa nu mai spuna careva ca munca n-a omorat pe nimeni….
O fosta colega de-a mea de la Ernst &Young, de 32 de ani, a murit vineri seara… se pare ca de epuizare pur si simplu.
—–Original Message—–
From: Ridiche, Daniel, VF-RO
Sent: Monday, April 23, 2007 3:24 PM
To: Suciu, Olga, VF-RO
Subject: RE: RE: buna – UNUL DINTRE E-MAILURILE DE LA RALU IN CARE NU MAI PUTEA, ASTA ACUM UN AN DE ZILE!!!
I s-a facut rau vineri, au dus-o colegii la Unirea, i-au facut niste perfuzii si au trimis-o acasa; sambata si dum au sunat-o colegii, n-a raspuns, duminica seara s-au dus la ea acasa; au gasit usa incuiata pe dinauntru, au intrat peste ea, era cazuta in casa (probabil murise inca de vineri seara)
Exact ce a avut nu stie nimeni, e si politia implicata, din cate am inteles, ar fi problema ca i s-a dat drumul prea usor acasa de la CMU
—–Original Message—–
From: Ridiche, Daniel, VF-RO
Sent: Monday, April 23, 2007 1:25 PM
To: Suciu, Olga, VF-RO
Subject: RE: RE: buna – UNUL DINTRE E-MAILURILE DE LA RALU IN CARE NU MAI PUTEA, ASTA ACUM UN AN DE ZILE!!!
Diagnosticul exact nu il stiu, dar cei care au aflat primii au spus ca datorita epuizarii
—–Original Message—–
From: Ridiche, Daniel, VF-RO
Sent: Monday, April 23, 2007 12:40 PM
Subject: FW: RE: buna – UNUL DINTRE E-MAILURILE DE LA RALU IN CARE NU MAI PUTEA, ASTA ACUM UN AN DE ZILE!!!
Importance: High
Cu fata asta am fost coleg…
A murit zilele trecute, avea 32 de ani; sa nu mai aud pe careva sa zica ca munca nu omoara pe nimeni.
mai jos un email pe care l-a dat acum un an;
Subject: FW: RE: buna – UNUL DINTRE E-MAILURILE DE LA RALU IN CARE NU MAI PUTEA, ASTA ACUM UN AN DE ZILE!!!
Importance: High
Un e-mail mai vechi in care era tare obosita, dar cand a avut oferta buna de
la Siemens, nu am reusit sa o conving sa se mute – am tot vorbit 2-3 zile ,
asta pentru ca cei de la EY i-au promis pozitie de manager ….si isi dorea
tare mult, dar cu ce prêt si pentru ce…
Rox
—–Original Message—–
From: stroescu maria [mailto:raluca.stroescu@accamail.com]
Sent: Wednesday, April 05, 2006 5:58 PM
To: roxana.coman@euromedic.ro
Subject: Re: RE: buna
daaaaaaaaaa, ma intereseaza orice, aici e super naspa,au tot plecat
oameni, nu mai avem manageri decat 3, coordonez mai multe echipe
in acelasi timp, in unele echipe nu am seniori:) clientii ma cauta:)
telefonul suna non stop:) noaptea fac OMF-uri si IFRS-uri, inclusiv
samabata si duminica ….. oricum nu iti poti imagina….. acum sunt
la combinat la targoviste. oamenii termina programul la ora 3 🙂 cu
cine dracu sa discuti:) nu mai am conexiune la reteaua EY, trebuie
sa ma ocup de totul pentru alte 2 echipe de ale mele care pleaca
duminica seara:)saptamana viitoare o sa fiu in mai multe locuri in
acelasi timp:) nu mai vreau 🙂ps nu mai imi merge nici telefonul pt ca l-am scapat pe jos si nu am
avut cand sa-l repar….nu mai vreau….vreau orice serviciu numai sa
plec de aici…nu am mai dormit de nu stiu cate sapt….maxim 5 ore pe
noapte inclusiv samabata si duminica…..poti sa ma recomanzi oriunde
ca o sa ma descurc….mai greu ca aici nu exista.
saptamana viitoare intru in lumea vagoanelor:) si a vapoarelor:)te pup si mai vorbim
ps sa-ti trimit un cv?
Haideti cu toti pe data de 1 mai sa depunem o floare la sediul firmei E&Y pentru Raluca.
BIROUL este un forma teribila de claustrare moderna, in vreme ce marile corporatii (aglomerari infernale de birouri) incep sa aiba alura unor imense spatii de concentrare. Pentru indivizii adulti care isi petrec vietile in aceste spatii rectangulare, monotone, de un gri imposibil, tot ce se afla in afara BIROULUI devine treptat o abstractiune. Singura realitate este BIROUL care se hraneste cu timpul tau, cu gandurile tale, cu imaginatia ta. Cu intreaga ta fiinta, in cele din urma.
Fiecare BIROU este condus de un mic dumnezeu cu o singura preocupare: sa creeze organizatia perfecta. Din cand in cand, micul dumnezeu se pogoara printre bietii muritori de la etajele inferioare, arborand o atitudine ingrijorata prin care sadeste temeri cumplite in mintile sleite. Nu saluta niciodata pentru ca respinge orice apropiere de angajati, insa are cuvinta sa raspunda, ba chiar zambeste ca o recompensa. Are privirea transparenta de parca s-ar uita in sufletul tau, scormonind acolo ca sa vada cat esti de dedicat companiei.
Iar tu, biet angajat, peon truditor pe campul muncii, stiind cati iti ravnesc ciolanul, esti mereu cu ochii in patru pregatit sa adulmeci orice schimbare de atitudine a sefului si te intrebi oare de ce nu mi-a raspuns azi la salut? De ce nu mi-a adresat nici un cuvant? Oare mi s-a parut doar sau chiar imi evita privirile? Te uiti in jur sa vezi daca vreun coleg nu stie ceva. Faci o gluma searbada doar ca sa vezi cine rade si cine nu. Observi inspaimantat ca nu sunt prea multi cei care se hlizesc alaturi de tine. Presimtiri negre incep sa te bantuie si nu mai poti rabda incertitudinile care te asalteaza.
asa este…suntem niste carabusi care trudim toata ziua ca sklavii pentru profitul acestor asupritori din multinationale.Mi-e scarba de ceea ce se intampla…insa de vreo 2 saptamani….plec la ora 15.30(incepem programul la 7.00)si nici in week-end nu mai prestez. Este super!!! am timp sa petrtec cu prietena mea…mai citim o carte vedem un film mai facem un henghy-penghy:).
Sa le i-au compania in p****.
Am lucrat la EY, este un loc al pierzaniei. Nu m-as intoarce in veci intr-o astfel de companie. EY este locul in care nu poti comunica cu nimeni, colegi, manageri, manageri HR, iar daca o faci mereu vei fi santajat de cineva pt. asa-zisele tale rezultate.
Nu stiu pe unde am citit sa si consultanta de tipul asta, sau organizata asa nu o sa mai aiba adepti, eu insa observ ca EY nu fac altceva decat sa-i foloseasca politicile de PR pentru a se pastra in topul in care sunt, va spun din experienta: cand am ajuns acolo nici site-urile nu erau actualizate, acum insa totul arata perfect.
Pana una alta exista moartea acestui manager pt. care EY sunt responsabili, si peste asta eu sper sa nu se va trece cu atata usurinta. EY este locul in care am fost santajata cu o scrisoare de recomandare si unde mi s-a spus” Nu iti recomandam sa ne dai in judecata”. Daca as fi chemata la EY, nu m-as mai duce inapoi vreodata.
Vreau sa mai adaug, erau in plina “campanie de remodelare a imaginii”, motiv pt. care s-au folosit de mine 2 luni si m-au trimis la plimbare.
Am inteles ca post-eveniment, incercau cu greu sa recruteze oameni, li se inchidea telefonul in nas. Si cand au reusit, de ex, s-au reintors la practicile lor ciudate. Cel putin departamentul in care am fost eu angajata.
Desi, as spune, ar trebui sa aiba putina grija cu presiunea pe angajati, pt. ca deja vad ca criticile la adresa lor curg.
Comentarii de tipul, daca fata era in deplinatatea facultatilor mintale mi se par inutile, evident ca era, era afectata de orele peste program, dorinta de a fi manager, stressata de rate la banca, nu stiu. Mi se pare trist. Manager este o functie inalta in EY. Familia ei ce mai poate face, daca mie mi-au spus ce mi-au spus, ce parere aveti, poate familia sa dea in judecata ditamai EY? Sincer. Eu as face-o insa in locul lor, dar probe acum cine garanteaza ca mai exista. Plus ca fata, ca si mine semnase acel contract de confidentialitate totala si obedienta, etc, care mi s epare usor abuziv (mie personal). Dar tot nu doresc nici eu sa imi dau numele real….
salutare. a trecut mult timp sau putin timp de atunci? am invatat ceva? au invatat angajatorii ceva? nimic? tin minte saptamana aceea…Raluca tb sa finalizeze proiectul si la firma la care lucrez. ultimul email i l am trimis miercuri si vineri discutam cu colegii ce se intampla ptrca de obicei raspundea extrem de repede. am sunat si nimic. luni am aflat. a fost INGROZITOR pentru mine… eu o cunosteam de 2 ani, discutasem cu ea…nu imi venea sa cred ca nu mai e! doar vorbisem 3 ore impreuna acum 2 saptamani…ce scurta e viata! ce repede trece timpul…si ce repede se asterne uitarea. imi pare rau, Raluca. te rog sa ne ierti de acolo de sus , unde te afli.
Sunt nou angajata la EY in departamentul administrativ (Assistant) si am vazut tentativele de a mi se impune religia orelor suplimentare (“overtime-ul se plateste aici”), dar eu la ora 6 si 10 cel mai tarziu mi-am strans lucrusoarele si am iesit pe usa. Adevarul e ca daca ai o atitudine heirupista firma iti acapareaza toata viata, dar daca esti mai nonsalant, mai miserupist si te comporti ca si cum putin iti pasa daca te dau afara sau nu, lumea te lasa in pace si nu ti se mai baga in suflet.
PS Nu imi propun sa avansez si sa ajung manager, munca si salariul actual sunt suficiente pt mine. Ce e rau in a ramane pe o pozitie care iti convine? De unde obsesia de a avansa? Eu nu mai vreau sa avansez niciunde.