
Aeroportul din Munchen este situat cam la 60 km de oras. Poate gresesc, cert este ca pana in centru am facut 45 de minute cu S-bahnu’. Ok, odata urcat in frumosul tren (tin sa va spun ca am ramas surprins de cat de curat era + faptul ca in aer miroasea a deodorizant ci nu a transpiratie sau alte chestii ce ucid nasul) mi-am ales un scaun si mi-am scos harta. Trenul era super gol, in dreapta mea o cucoana citeau ziarul dar in rest, nici tipenie de om.
Faza tare: la un moment dat, intr-o statie, urca trei punkeri: doi ei si o ea. “Mai sa fie! Pariu ca e plin de d’astia prin Germania!” S-au asezat in fata mea si si-au vazut de treaba, sporovaind nustiuceuri in germana si facand galagie. Uimit de cata culoare vad in fata mea, imi scot aparatul, grijuliu (chiar ma gandeam ca poate mi-o iau!) fac niste poze chinuite cu ideea sa le pun pe blog. Am facut una! 😀




La un moment dat, dupa ce ca devenisera enervanti, unul din ei se apuca si scoate un telefon, il pune pe speaker si baga nustiuce melodie punk. Incep toti trei sa dea din capete si sa comenteze razand cand deodata… cucoana noastra (cred ca avea cam 45 de ani) zmuceste ziarul si se rasteste la ei. Deci fratilor! Nu credeam ca asa ceva e posibil, eu stateam cu mura ca aia sunt periculosi si imi sparg aparatul daca ma vad ca ii pozez iar tipa asta are tupeul sa urle la ei. Ia ghiciti ce s-a intamplat?! 🙂 Astia trei au tacut malc, au oprit muzica si s-au tirat. Inca o chestie interesanta, la un moment dat au venit controlorii siiiiii………….. surpriza: cei trei aveau bilet!
Imaginati-va scena asta in Bucuresti! Puteti?
Precizez ca pe durata sederii mele in Munchen nu am mai vazut picior de punker. Din cate am inteles, Berlinul e plin!