Poveste de Craciun

poveste-de-craciun

Consider Craciunul ca fiind o sarbatoare a copilariei, o sarbatoare careia nu trebuie sa-i lipseasca zapada multa, portocalele, mirosul de cozonaci praspeti, de
brad sau de rasina, colindele si nu in cele din urma, Mos Craciun.

Imi aduc aminte de perioada copilariei mele, de cum intram in luna Decembrie, copil fiind, numaram zilele din calendar pana cand trebuia sa vina “Mosul”. E drept, acestea treceau extrem de greu iar pe 24 ma trezeam plin de emotii dis de dimineata si tremuram de nerabdare la gandul ca se apropie seara. O gaseam pe mama in bucatarie, trebaluind de zor in timp ce tata era plecat la cumparaturi. Pe la pranz se intorcea, il auzeam tropaind in fata usii, scuturandu-se de zapada iar eu, auzindu-l, dadeam fuga sa-i deschid, nelasandu-i timp sa apese pe sonerie. Ma intampina zambind pe sub mustata-i plina de promoroaca si, tragandu-si sufletul de la atata carat, imi arata triumfator bradul ce era priponit pe tocul usii. Ma bucuram nespus si fericit, apucam de brad, pentru a-l ajuta sa-l ducem direct pe balcon unde urma sa-l fixam in suport.

Si venea si seara, pomul era de mult impodobit iar eu cu sor’mea il asteptam cuminti pe Mosu’ ascultand colinde. Nu intelegeam de ce la un moment dat ne lua mama de manuta si ne ducea prin vecini, in vizita (in loc sa-l asteptam pe Mos cuminti, langa brad) sau ne pacalea cumva sa mergem si sa petrecem ceva timp la noi in camera. Ideea era ca la cateva minute dupa revenirea in sufragerie, ne speriam in momentul cand cineva batea tare cu un toiag in geamul de la balcon. Plini de emotie, o priveam pe mama cum deschide usa lasand sa intre in casa un Mos batran si cu obraji rosii, incovoiat si ostenit de la atata drum, care se aseza comod intr-unul din fotolii trantind langa el un sac mare si plin.
Nu prea intelegeam noi cum a aterizat Mosu’ asta batran tocmai la noi pe balcon, de ce bate in geam folosind teava de inox cu care ma jucam eu pe afara, de ce poarta izmenele lu’ tata si de unde stie el atatea detalii despre toate poznele si trasnaile facute in ultimul timp. Cert este ca de abia asteptam sa ii zicem poezia, sa ii promitem ca vom fi cuminiti de acum incolo si sa ne dea cadourile.

Imi aduc aminte perfect o faza dintr-un an. Ei bine, dupa ce am primit cadourile, Mosu’, in drumul lui catre alti copii cuminti (adica Lucian de la etajul patru), si-a umplut iar sacul inainte sa plece de la noi din casa (ca doar nu se putea duce acolo cu un sac prapadit si vai de el). Asa ca sora-mea a strigat:

Aflati continuarea in bannerul afisat pe www.gandul.info printre mesajele de Craciun ale altor utilizatori de internet. Dupa ce o vedeti, intoarceti-va aici si spuneti-mi cum vi s-a parut. 🙂

bullets

12 Comments

  1. sunt 726 de mesaje, dar poti vedea doar primele 61 🙁 si acolo nu am gasit continuarea la povestea de mai sus…

  2. Pai o sa-l gasesti printre mesajele de acolo. Asta e ideea. 🙂

    Later edit: Pfuaaai, atat de multe s-au adunat?

  3. am mai dat inca 61 de click-uri… dar erau aceleasi 61 de mesaje de mai devreme. Cum vezi restul de 665 de mesaje?

  4. Mulți copii au aceeași poveste! Pentru mine luna decembrie este mai specială că este și ziua mea de naștere, de la începutul lunii până la sfârșit primesc numai cadouri:))

  5. E al doilea mesaj care apare:
    “Mamaa! Mosu’ ne-a furat pernele de pe canapea!”
    Scuze ca am stricat surpriza 😛

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *